Invenţie

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Invenţie

Mesaj Scris de gdtoma la data de Mar Iun 21, 2016 9:39 pm

... da.
Bună seara, că de-acuma e... La naiba!, 'şpe ore am cătat pe netu' aista lung un forum serios. Şi nu e, bineînţeles, că forumul aici de faţă ar fi mai ştiu eu cum. Numai că prea aglomeratură e peste tot. Lucruri, grămezi, grămezi. În majoritate, aceleaşi. Cam mărunte, truisme, chiar futilităţi - îţi vine să caşti până pe la urechi de plictiseală. Doar diversele înscrisuri ale frontispiciilor sunt mari. La propriu şi declarativ. Ştiinţă. HotNews cunoaştere. Descoperă. Şi alte flori de pus la pălării. Că, în rest... Discuţiile dintre ţaţe, la piaţă, sunt cu siguraţă mai interesant de ascultat.
În fine. Poate că sunt eu ceva mai ursuz. De fapt, chiar sunt. Dar nu stă, în treaba asta, borşul cuiva. Prin urmare, haideţi să vedem despre ce ar fi vorba în prezentul topic. Păi, ar fi vorba de o invenţie. Sigur, acuma este posibil să mi se spună că nu prea mă încadrez în profilul forumului, că - devreme ce sunt inclusiv în căutarea unuia cu firfirici puternic pe el, dispus, la o adică, să cumpere invenţia mea - chestiile date, aşadar, ar face pe careva să gândească repede cum că eu, pe forumul acesta, aş fi indezirabil. Dar, în realitate, nici pe departe nu e normal să se ajungă la astfel de urâte chestiuni. Pentru că, dincolo de interesele mele fireşti (acelea de a ajunge la diverse avantaje, mă refer la foloasele pe care le-aş avea din postura de autor al invenţiei) vorbim de ştiinţă şi tehnică, vorbim de cunoştinţe noi, cu atât mai mult cu cât invenţia mea are ca obiect rezolvaea unei problematici de o importanţă fundamentală, anume: energia.
Energia deci, o rezolvă invenţia mea. Nu în totalitate, desigur. Dar, oricum, poate să răspunde cu mari avantaje tuturor cazurilor în care este nevoie de energie electrică, cu excepţia cazurilor în care necesarul de energie vine de la consumatori mobili. A se înţelege, prin urmare, că invenţia mea nu poate furniza energie de mişcare unui vehicul.
Am depus toată documentaţia pentru brevetare în Italia, iar "Ricevuta di presentazione per Brevetto per invenzione industriale" cum se spune în italiană la documentul care atestă data de depozitare, această dată de depozitare fiind foarte importantă, poate fi descărcată de aici: https://scrieridotnet.files.wordpress.com/2016/04/ricevuta_102016000029704_02.pdf
Şi începând de astăzi, 21. 06. 2016, pot foarte liniştit să dezvălui cuiva tot ce ţine de invenţia despre care vorbim. Fără să mai existe riscul de a mi se fura ideile şi proiectul. Prin urmare, cei ce sunt interesaţi să vadă cam cum stau lucrurile cu invenţia mea, dar şi demonstrându-mi într-un fel sau altul că sunt persoane serioase, cu interese serioase, n-au decât să-mi dea o adresă e-mail unde să le trimit materialul pentru a studia în câtă măsură este invenţia mea de considerat ca atare, importantă şi avantajoasă (sau, dimpotrivă, în câtă măsură, invenţia mea nu e decât un fel de a bate câmpii).
Precizez că invenţia despre care vorbim se numeşte în italiană "metodo ed sistema meccanico per la conversione del peso in energia elettrica". Şi, da, asta face: converteşte greutatea în energie electrică.
Dacă sunteţi interesaţi de subiect, topicul rămâne deschis, iar eu aştept să discutăm...
 
gdtoma          

gdtoma
User
User

Mesaje : 5
Puncte : 7
Data de inscriere : 21/06/2016

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Invenţie

Mesaj Scris de gdtoma la data de Mar Iun 21, 2016 9:48 pm


gdtoma
User
User

Mesaje : 5
Puncte : 7
Data de inscriere : 21/06/2016

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Invenţie

Mesaj Scris de HarapAlb la data de Mier Iun 22, 2016 12:05 am

Despre ce sa vorbim? Nici un rezumat al inventiei, nici documentul inventiei...

Vorbim atunci despre titlu: Greutatea e o forta. Cum transformi o forta in energie? Punand-o sa efectueze lucru mecanic, care depinde de pozitia initial si finala. Prin urmare transformi energie potentiala in energie electrica. Singura intrebare interesanta e cu ce randament?

HarapAlb
User
User

Mesaje : 13
Puncte : 13
Data de inscriere : 28/02/2014

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Invenţie

Mesaj Scris de curiosul la data de Mier Iun 22, 2016 9:02 pm

Ai început binișor, ne-ai luat prin învăluire cu alte detalii și la un moment dat...dezamăgirea :
Şi, da, asta face: converteşte greutatea în energie electrică.
Dacă ai analizat așa ceva înseamnă că știi cât de sensibil este subiectul și cu cât scepticism este privit un astfel de subiect.

Desigur, este posibil ca invenția să aibă la bază un principiu de funcționare care a scăpat până acum tuturor.

Care este acesta ?
Că din imagine nu se înțelege.

curiosul
User
User

Mesaje : 14
Puncte : 18
Data de inscriere : 20/02/2016

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Invenţie

Mesaj Scris de Rami la data de Dum Iun 26, 2016 8:33 am

gdtoma a scris:Şi începând de astăzi, 21. 06. 2016, pot foarte liniştit să dezvălui cuiva tot ce ţine de invenţia despre care vorbim. Fără să mai existe riscul de a mi se fura ideile şi proiectul. Prin urmare, cei ce sunt interesaţi să vadă cam cum stau lucrurile cu invenţia mea, dar şi demonstrându-mi într-un fel sau altul că sunt persoane serioase, cu interese serioase, n-au decât să-mi dea o adresă e-mail unde să le trimit materialul pentru a studia în câtă măsură este invenţia mea de considerat ca atare, importantă şi avantajoasă (sau, dimpotrivă, în câtă măsură, invenţia mea nu e decât un fel de a bate câmpii).
"Prin urmare", potenţialii investitori aşteaptă mai întâi să prezinţi invenţia, urmând ca mai apoi, în măsura în care cineva va fi interesat, să te contacteze în privat.
avatar
Rami
Experienced User
Experienced User

Mesaje : 498
Puncte : 648
Data de inscriere : 01/10/2012

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Invenţie

Mesaj Scris de gdtoma la data de Lun Iul 04, 2016 1:55 pm

... cam sfioasă, lumea pe aici. Greu de intrat la taifas.
 
nu e acuma că eu mă apuc să fac expuneri. Cu atât mai mult cu cât românii, ehei!, sunt de genul că mereu află de la alţii tot ce ar ţine de realizările vreunui român. Ca, mai tărziu, să nu mai dovedească patrioţii şi naţionaliştii cu baterile pumnului în piept, şi zicerile de genul "vezi, măi, că noi am făcut şi am dres", da' lumea e rea şi nu vrea să admită că românul e cel mai tare din parcare. A se vedea circul cu Brâncuşi, şi tunul de milioane pe care-l dau nişte şmecheri, în legătură cu statuia aceea, în timp ce o ţară întreagă este toată numai proşti făcuţi grămadă, şi nu-şi dau seama de întregul şmen.
 
În Italia durează 18 luni să obţii un brevet. Chiar astăzi am primit o scrisoare de la o firmă de consultanţă în proprietate industrială din Torino, care mi-a propus să se ocupe de ceea ce se numeşte extensie a monopolului în alte ţări decât Italia. Costă o grămadă de bani să fac asta, adică să ajung să deţin monopolul în vreo 140 de ţări, dar pe mine chestia că am fost contactat este cu mult mai importantă. Simbolic vorbind. Cei de la firma despre care vorbesc, şi despre care eu habar nu aveam că există, au căutat la Oficiul de Stat Brevete şi Mărci din Italia, au găsit cererea mea, şi au studiat documentaţia. Cu siguranţă nu m-ar fi băgat în seamă dacă ar fi considerat că cererea mea de brevet este o aiureală.
Am dat un telefon ca să cer detalii, am lăsat o adresă e-mail şi imediat am primit un ceea ce italienii zic preventivo. Nu e că aş ţine neapărat să ajung jupân în toată lumea, la capitolul energie, Mi-ar fi suficientă doar Italia. Dar, dacă cineva are bani şi este dispus să intre în combinaţie cu mine, îi stau la dispoziţie. Il preventivo poate fi descărcat de aici:
https://scrieridotne...to-generale.doc      
 
Am trimis un mesaj, în urmă cu vreo două săptămâni, unuia din România (căruia îi voi spune X) care mă ştie, şi care are tangenţă cu diverse persoane importante din România. Iată cum suna mesajul:
 
... bună seara, domnule X. Tot eu sunt, GD Toma. Nu ne-am mai auzit de mult. V-am mai văzut pe internet. La fel de mare patriot. Nu că mi-ar părea rău. Dar nici impresionat nu sunt. Doar v-am mai spus-o. Cum v-am spus şi faptul că eu nu sunt deloc patriot. Mesajul acesta pe care vi-l trimit este de a vedea cât sunteţi de patriot în realitate. Vă mai aduceţi, sper, aminte de invenţia aceea despre care am vorbit. Ei, bine, am depus deja toată documentaţia pentru cerere de brevet. De astăzi, documentaţia este considerată informaţie publică, şi deci nu mai am motive să îmi fac griji pentru eventualitatea că cineva ar putea să-mi fure ideile şi proiectul. Pentru acordarea unui brevet de invenţie trebuie să treacă 18 luni, din care au trecut deja 3 luni. Dar până atunci eu mi-aş dori să găsesc un investitor în măsură să preia monopolul asupra invenţiei. Repet că nu sunt un patriot, totuşi aş prefera să-mi vând României invenţia. Vă daţi seama că 20 de ani de monopol asupra a ceea ce poate să facă invenţia mea, ar putea să aducă un avantaj extraordiar unei ţări, chiar şi dacă şi-ar exercita acel monopol numai la nivelul Statelor din UE (să zicem).
Asta cer de la dvs., să-mi faceţi nişte legături cu unele persoane influente din România cărora să le prezint invenţia. Eu nu cunosc pe nimeni, şi, oricum, numele meu nu e prea agreat de anumite persoane, în diverse sfere.  
Să vă spun cum mi-a venit această idee. Brâncuşi, despre el e vorba, şi despre statuia aceea de multe milioane de euro. Este, ca să zis aşa, un test. Vreau să văd în câtă măsură marii patrioţi ai României vor susţine cumpărarea invenţiei mele, care, sunteţi liber să nu credeţi până la proba contrarie, trebuie că va fi considerată una dintre cele mai mari invenţii ale lumii. Însăşi pe fratele dvs. l-am văzut susţinând cu tărie cumpărarea acelei statui. Dacă nu aveţi pe altcineva, chiar cu el puteţi să mă puneţi în legătură. După câte am văzut, are destulă influenţă. Vin, iată, cu o bună şansă prin care să văd sinceritatea credinţelor dvs. şi-a altora, inclusiv prin acceptarea faptului că credinţele mele sunt cu mult diverse de ale dvs. şi-ale multora din România.
 
gdtoma
 
Vă rog frumos să-mi răspundeţi. Ataşez la mesaj documentul...
 
Şi, bineînţeles, X a rămas mut. Omul care anterior discuta destul de liber cu mine, iată, nu-şi dezminte originea. Vedeţi? Sunt chestiunile date, şi altele, motive temeinice în virtutea cărora când ai de a face cu români cam nu faci decât să-ţi oboseşti creierii degeaba.     

gdtoma
User
User

Mesaje : 5
Puncte : 7
Data de inscriere : 21/06/2016

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Invenţie

Mesaj Scris de Administrator la data de Lun Iul 04, 2016 6:53 pm

gdtoma a scris:... cam sfioasă, lumea pe aici. Greu de intrat la taifas.
GD Toma, ai fost invitat de trei utilizatori să-ţi prezinţi invenţia. Nu ai dat curs invitaţiei, deci despre ce-ai vrea să stai la taifasuri?

După postările tale de până acum, văd că doar promovezi un produs, numai de tine ştiut, în speranţa obţinerii de foloase materiale.
În baza regulamentului, cu care ai fost de acord la înscrierea pe acest forum, îţi atrag atenţia că “postările sub formă de reclamă, spam,...”, sunt interzise!

Drept urmare, îmi rezerv dreptul de a închide acest subiect, dacă vei continua în acelaşi mod.
Acesta este şi un avertisment.

Administrator
Administrator
Administrator

Mesaje : 51
Puncte : 244
Data de inscriere : 30/09/2012

Vezi profilul utilizatorului http://cunoastere.wikiforum.ro/portal

Sus In jos

Re: Invenţie

Mesaj Scris de gdtoma la data de Lun Iul 04, 2016 8:05 pm

... eşti liber să faci tot ce-ţi trece prin bibilică. Doar eşti jupănu', nu?
Înţelesesem că e un forum. Iar pe forumuri se discută. Orice discuţie porneşte în general greu.
E de-a dreptul curioasă afirmaţia "în speranţa obţinerii de foloase materiale". Dar eu nu vând nimic, domnilor!
 Pentru că "totuşi vorbim despre ştiinţă", stimate Administrator, uite, am să fac o glumiţă. Citeşte cele de mai jos, şi spune-mi dacă ai răs.
  
Gge1 (1 înseamnă: "de caracteristicile oarecare") va avea nevoie de un lucru mecanic (lc) în stare să-i pună în funcţiune Dinamul (D). Şi nu oricum, ci de o manieră aptă să îndeplinească anumiţi parametri. În caz contrar, Gge1 nu ne va da un bun R.
Vom folosi formula:
(Gge = R) = ♂lc,
unde:
♂lc înseamnă: "dependenţă de" lc).
Aşadar:
(Gge = R) = (♂D = ♂lc).
D este angrenajul de piese mecanice care transformă lc în curent electric (ce).
lc este efectul generat de al doilea angrenaj de piese mecanice, şi pe care îl vom nota Y. Aşa cum RGge este condiţionat de RD, se va înţelege că şi Y este de caracterizat în funcţie de un anume R pe care trebuie să-l asigure lui D.  
Deci
(Y = R) = lc,
adică:
[(Gge = R) = ♂D] = [(Y = R) = lc].
lc = o mişcare continuă, de o viteză constantă, pe care Y o imprimă lui X. Pentru că:
(X = R) = C,
unde:
C = cerinţele ansamblului rotoric al generatorului,
adică:
C → a/b (→ a/b a se citi: "necesită, are nevoie de" a/b)
a/b însemnând:
a = număr de rotaţii ale lui X;
b = durata de timp în care a trebuie să se producă.
Dar pentru ca (X = R) = C,
X → Xd astfel că vorbim de Xd = un sector al axului (X) adaptat de aşa manieră că Xd = parte de arbore tip roată dinţată.
Prin intermediul lui Xd,
Y = © (a se citi: "Y satisface C → a/b").
lc presupune deja preexistenţa unei energii care se şi constituie ca şi cauză a lc. Iar noi, în tratatul de faţă, nu vom refuza să uzăm de această presupunere. Dar vom spune că avem de a face cu o sursă furnizoare de energie deocamdată necunoscută, şi o vom nota cu simbolul Sen.
lc vine prin intermediul lui Y, un sistem de angrenaje mecanice şi el, pe care trebuie, deocamdată, să-l luăm în discuţie cu începere de la Yu.
Este de insistat aici asupra unui lucru extrem de important. Având până acum Xd şi Yu, şi clară fiind aceasta că ambele piese sunt factori intermediari prin care Y = ©, trebuie văzut (ca lucru separat de simpla intermediere) calităţile lui Xd şi Yu de a fi transformatori. Pentru că lc = activitatea lui X. Activitatea lui X fiind mişcarea ce transmite forţa (F) de la Sen, la ansamblul rotoric al lui G.
Ştiindu-se că un generator de electricitate este acelaşi lucru, dar în situaţii diverse, cu un electromotor, vom spune şi aceasta că de F (aptă să imprime rotorului un anume număr de curse într-un anume interval de timp) este neapărat nevoie, în caz contrar generatorul de electricitate nu va reuşi să ne dea R pe care ni-l dorim. Astfel, odată cu spunerea că mişcarea lui X este acelaşi lucru cu mişcarea pe care o execută şi ansamblul rotoric al generatorului, este de observat dependenţa G = R de specificităţile lui X. Şi mă refer la specificităţi ce ţin de cuplajul prin care X, intermediat de Xd, primeşte F de a se mişca, de a se roti. In funcţie de propriile valori, şi în funcţie de valorile pieselor anterioare lui, adică Yu, mişcarea de rotaţie a lui X va fi de o viteză mai mare sau mai mică.
Calitatea lui Xd de a fi un transformator, ca şi calitatea altor intermediari de care am uza (pentru a converti Sen, prin intermediul lui Y, în număr de curse necesare intervalului de timp anume - parametri pe care X trebuie să-i îndeplinească spre a reuşi R al lui G - ne dă nouă disponibilitatea de a opera cu Sen la nivel de care viteza este şi va rămâne o problemă inclusă sistemului X → Y.
Viteza, prin urmare, fiind o problema (a mecanismelor) inclusă sistemului, rămâne un lucru pe care să-l stabilim noi, în funcţie de capacitatea, forma, dimensiunile generatorului pe care dorim să-l construim. De la Z, noi aşteptând doar să ne furnizeze F în măsură să "împingă" angrenajul. Gândind, în continuare, situaţia că Y (ca şi în cazul lui X, cu diferenţele ce vor fi relevate pe parcurs) se manifestă cauzat de un ax pe care îl vom nota Z, unde viteza lui Z nu e de nicio importanţă. Poate foarte bine să se rotească, Z, cu mişcarea de deplasare a melcului - doar F al lui contează (şi, desigur, rezistenţa materialelor implicate în construcţia generatorului).
A se înţelege, din cele de până acum, aceasta că suntem obligaţi să pornim mereu de la coadă, la cap, ori de câte ori vrem să construim un generator în baza principiilor existente în tratatul de faţă. Suntem obligaţi, adică, să pornim de la cunoaşterea lui C al electromotorului (pus în situaţia de a genera electricitate) de la care se aşteaptă R oarecare.
Spunem că R(G) = PC (potenţă cunoscută). Indiferent de capacitatea lui G, a este în general mare - de ordinul miilor de rotaţii/b, iar b reprezintă de obicei durata de 1 minut. Noi vom spune că avem de construit un generator cu următoarele date:
R(X) = PC → (C = a/b = 10000/1)
unde:
Z = a/b = 1/1,
dar Z = Fo (forţă oportună).
Dacă stabilim că Xd este o roată dinţată cu valoare 10, iar Yu este de asemenea o roată dinţată, cu valoarea 100, putem să recurgem la modelul - a se vedea imaginea de mai jos.
Este, până la urmă, o simplă chestie de matematică elementară. Viclenia, însă - tot atât de eficace, pe cât este de simplă - stă în faptul că ZiFo © [R(X) = PC → (C = a/b = 10000/1)] cauzează situaţia marelui avantaj dat în formula:
ZiFo → (C = a/b = 1/1).
Asta însemnând că Z ne conduce pe noi la un lucru extrem de esenţial, anume: am înşelat timpul, adică: duratele. Cu cât vom avea de operat cu durate mai lungi, timp în care noi să vedem în ce fel vom rezolva problema F oportune lui Z, cu atât mai mult şi mai bine noi vom fi în stare să construim un sistem funcţionabil la parametrii propuşi, lipsit de şocurile inevitabile care, în general, apar sau pot să apară, când vorbim de angrenaje mecanice (blocaje ale diverselor piesa implicate, de exemplu, sau doar simpla variabilitate de viteză a mişcării pieselor, posibil să apară din cauza frecării).
Problema (G = R) = ♂lc este, aşadar, redusă la numai ♂lc, de la SeniZ, la XiY(iXd). ♂ eliberată de cerinţa vitezei şi-a unei durate susceptibil să ne stânjenească, în care să se înscrie ciclul acţiunii lc, rezultă un lc care trebuie acum să se manifeste doar prin mişcarea continuă, rotativă, de o viteză lentă şi invariabilă, imprimată lui Z (de către Sen).
Coroborat cu faptul că traseul lui Z, în a efectua o rotaţie completă, va fi cât mai mic posibil, noi, în continuare, vom nota acest traseu cu simbolul ƠZ (mişcarea lui Z).
Dar, din motive ce se vor înţelege mai târziu, noi vom spune şi aceasta că ƠZ = 2 două sensuri, după cum urmează:
ƠZ = ƠȹZ, şi:
ƠZ = ƠȸZ.
ȹ a se citi: mişcarea "de aval" a lui Z, în timp ce ȸ = mişcarea "de amonte" a lui Z.
Ce înseamnă, de fapt, ƠȹZ şi ƠȸZ? Înseamnă sau poate să însemne un traseu dat liniar în formula:
[(G = R) = ♂lc] = [♂ƠZ = (♂ƠZ = ƠȹZ ) + (♂ƠZ = ƠȸZ].
Unde:
[♂ƠZ = (♂ƠZ = ƠȹZ ) + (♂ƠZ = ƠȸZ] = ♂Fo,
în timp ce:
♂Fo = ♂Sen.  
Este deja un grosolan truism repetarea că [(G = R) = ♂lc] → F. Şi vom avea → F cu atât mai mare, cu cât vom construi un generator de electricitate multiplu, unde, pe acelaşi X, montăm copii de X, astfel că mişcarea aceluiaşi ax va putea, simultan, să facă funcţionabile mai multe generatoare, în funcţie de cerinţele noastre.
Pe mai departe, vom spune că F este acelaşi lucru, cu simbolul kg care întotdeauna va fi însoţit de exprimarea unei valori cantitative, prin urmare:
Fo = nkg.
Şi, deoarece am arătat faptul că Z nu mai este condiţionat de o durată anume, un minut fiind deja prea mare pentru o rotaţie completă a lui Z - situaţie în care, dacă va fi cazul, noi vom regla viteza de mişcare a lui Z, printr-un sistem de frânare oarecare, vom arăta acum felul în care, pentru a prescurta discursul explicativ, ne dispensăm de timp şi în cazul lui X. Aşadar:
[(X = R) = (C → a/b)] = ♂®X (rotaţii).
Iar dacă:
(ƠȹZ + ƠȸZ) = ƠZ,
Automat că vom avea şi:
ƠZ = ®X.
Pentru că:
ƠȹZ = (®X = 5000/1) şi:
ƠȸZ = (®X = 5000/1)
NOTĂ: Valoarea lui b, la nivel de care trebuie să se producă a al lui X (sau Xd) poate fi mai mică. Nu, însă, şi mai mare (de un minut, în cazul de care ne folosim noi în tratatul de faţă). În timp ce valoarea lui b, la nivel de care trebuie să se producă a al  lui Z, nu e de nicio relevanţă, dat fiind că durata de un minut este deja prea mare.     
În continuare, spunând că:
[ƠȹZ = (®X = 5000/1)] = jumătatea unei rotiri complete a lui Z, adică 360° : 2 = 180°,
şi:
[ƠȹZ = (®X = 5000/1)] = 180° Ξ (echivalent) semicercului descris de un braţ-manivelă (b1m1)
unde:
b1 = c (cerc) notat cb1 în centrul căruia sfârşeşte Z,
în timp ce m1 = cl (cilindru) notat clm1 în calitate de tridiminsionalizare a c,
vom putea spune şi aceasta că:
m1 | pi | pf (a se citi: "m1 de la/până la punctul iniţial, de la/până la punctul final") → (F = nkg).
Motivaţia:
m1 | pi | pf → (F = nkg) pentru ca să poată face faţă sarcinii la care este supus. Realitate de exprimat complet cu formula:  
[ƠȹZ = (®X = 5000/1)] = 180° ♂ m1 | pi | pf → (F = nkg).
Căci avem [ƠȹZ = (®X = 5000/1)] = 180° ♂ m1 | pi | pf → (F = nkg) realitate parţială care subînţelege ♂Sen. Este vorba de o realitate parţială, dat fiind faptul că, mai târziu, vom vorbi despre realitatea pereche - dar asta la momentul oportun. Deocamdată ar fi de observat aceasta că [♂ m1 | pi | pf → (F = nkg)] = ♂Sen reprezintă o chestiune pe care este bine să o scrutăm cu mai multă atenţie. Contextul de redat maxim de simplu, fiind următorul:
Avem, pe de o parte, Z, care (cauzat de Yp şi restul de şiruri de roţi dinţate, până la Xd) stă blocat şi necesitând să-i fie imprimat o mare forţă, pentru a putea fi mişcat - situaţia dată o vom numi stare de blocaj 1 (sb1). Iar, pe de altă parte, aflat în sb1, lui Z i-am montat b1m1, dar nu întâmplător, ci b1m1 vine montat în maniera că b1 va avea o poziţie perfect verticală, în timp ce m1 va avea o poziţie perfect orizontală, în raport cu Yp aflat în sb1, caz în care m1 va fi de notat că se află la pi - stare de indicat complet cu expresia:

Z, Yp şi restul de angrenaje, până la X
_______________________________ = (m1 = pi)
sb1

Precizând că b1m1 este o piesă ce va face corp comun cu Z, vom preciza şi faptul că b1m1 are destinaţia de a sluji ca element motric, b1m1 funcţionând în baza principiului general al pârghiilor. Fixat pe dispozitivul apt să-i asigure o bună rotaţie - montarea axulul Z, pe dispozitivul de fixare, se va face prin intermediul unor rulmenţi care vor juca rol de pivot - Z urmează să se deplaseze m1 | pi | pf, cauzat de acţiunea punctului periferic maxim al pârghiei Z-b1-m1.
La contextul lesne de văzut de către oricine, dat anterior, situaţia exprimată în formula [ƠȹZ = (®X = 5000/1)] = 180° ♂ m1 | pi | pf → (F = nkg) posedă, în realitate, destul de puţin ♂Sen în modul în care suntem noi obişnuiţi să gândim dependenţa de o energie care să "însufleţească" lc în general. Asta pentru că → (F = nkg) este de rezolvat prin intermediul a ceea ce se cheamă Forţă Gravitaţională.
Odată ce am ieşit din sb1, şi-am ajuns în sb2, suntem tentaţi să gândim că am căzut din lac, în puţ. Devreme ce din sb2, pentru ca să putem readuce m1 la pi, este normal că vom avea nevoie de F încă şi mai mare de cum era în cazul indicat de expresia [ƠȹZ = (®X = 5000/1)] = 180° ♂ m1 | pi | pf → (F = nkg). Iar această condiţie nouă va fi de indicat cu expresia:
[ƠȸZ = (®X = 5000/1)] = 180° ♂ m1 | pf | pi → [F = (nkg + nkg)].
Şi vorbim de → [F = (nkg + nkg)] cauzat de faptul că, pe lângă echivalentul de → F a ƠȹZ (→ F pe care am rezolvat-o prin intermediul g = nkg, ƠȸZ presupune acum un plus de → F. Anume: → F aptă să învingă F contrarie a complexului g = nkg.
Pe de altă parte, să vedem şi ceea ce este bun în situaţia la care am ajuns. Intermediat de g = nkg, noi am subordonat realitatea exprimată de formula [ƠȹZ = (®X = 5000/1)] = 180°, astfel cum, de aici înainte, ieşirea din sb1 nu mai presupune ♂Sen. Şi, pe mai departe, vom spune că [ƠȸZ = (®X = 5000/1)] = 180° ♂ m1 | pf | pi → [F = (nkg + nkg)].
Imaginea sensului dinspre sb2, către (X = R) = C, ne conduce la a şti instinctual că operăm cu obligaţia de a sacrifica energie, în favoarea altei energii, respectiv: sacrificarea combustibilului oarecare, generator de mişcare, generator, adică de energie cinetică, pentru ca să obţinem în schimb convertirea energiei cinetice (prin multiplicările ce apar la nivelul vitezelor imprimate pieselor implicate) în electricitate. În timp ce imaginea sensului dinspre (X = R) = C, către sb2, ne conduce la a descoperi că, în măsura în care am reuşit să creăm înşelătoria existentă în formula [ƠȹZ = (®X = 5000/1)] = 180° ♂ m1 | pi | pf → (F = nkg) tot aşa putem creăm o a doua înşelătorie, de data aceasta contrară sb2. În acest fel, noi să nu fim obligaţi de a veni din exteriorul angrenajului, cu o F aptă să ne redea starea dată în expresia m1 | pi.
Noua situaţie este cu mult diversă de sb2. Specie că F necesară întoarcerii la starea dată în expresia m1 | pf, va fi substanţial redusă comparativ cu F de care am fi avut nevoie în situaţia în care noi am fi implicat un lc oarecare, fără să fi recurs la stratagema intermediată de sb3. Această F necesară întoarcerii la starea dată în expresia m1 | pf, acum substanţial redusă, poate fi încă şi mai mult redusă, odată ce recurgem la o a treia înşelătorie adică sb4 care reprezintă, mai degrabă, un deblocaj al mecanismelor implicate. Starea de echilibru m1, şi m2, este de tradus în ceea ce ne priveşte, prin înţelegerea că am creat o F aptă să ducă m1 pi | pf, şi, reciproca, am creat o F aptă să ducă m2 | pi | pf - importanţa esenţială stând în faptul că mişcarea de rotaţie a lui Z, Yu şi restul de angrenaje până la X este strict subordonată mişcărilor în contrasens ale m1, şi m2. Iar acum, prin intermediul echilibrului dintre m1, şi m2, (g = nkg) + (g3 = nkg) şi (g = nkg) + (g2 = nkg) ne sunt în continuare de folos, prin conflictul ce reiese din opoziţia de sensuri de la nivelul F m1, şi Fm2. Conflictul arătat presupunând că orice ieşire din sb4, necesită în continuare o venire din exteriorul angrenajului cu un lc, dar va fi vorba de un lc ca produs al unui consum de energie insignifiant, comparativ cu energia pe care o va genera funcţionarea întregului sistem de angrenaje. Pentru că m1, şi m2, în echilibru/conflict unul cu altul, îşi anulează reciproc proporţia majoritară de rezistenţă la reversibilitatea stărilor diverse pe care le vor avea, în momente diverse.  

gdtoma
User
User

Mesaje : 5
Puncte : 7
Data de inscriere : 21/06/2016

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Invenţie

Mesaj Scris de Administrator la data de Lun Iul 04, 2016 9:08 pm

gdtoma a scris:E de-a dreptul curioasă afirmaţia "în speranţa obţinerii de foloase materiale". Dar eu nu vând nimic, domnilor!
Din afirmaţiile tale de mai jos reiese tocmai contrariul!
gdtoma a scris:“devreme ce sunt inclusiv în căutarea unuia cu firfirici puternic pe el, dispus, la o adică, să cumpere invenţia mea
„Dar, dacă cineva are bani şi este dispus să intre în combinaţie cu mine, îi stau la dispoziţie.”
“eu mi-aş dori să găsesc un investitor în măsură să preia monopolul asupra invenţiei”
“totuşi aş prefera să-mi vând României invenţia”
“Vreau să văd în câtă măsură marii patrioţi ai României vor susţine cumpărarea invenţiei mele


gdtoma a scris:Pentru că "totuşi vorbim despre ştiinţă", stimate Administrator, uite, am să fac o glumiţă. Citeşte cele de mai jos, şi spune-mi dacă ai răs.
Pentru amuzament există un topic dedicat. Asta doar în cazul în care nu cumva îţi propui să ne menţii buna dispoziţie cu invenţia ta, dacă despre ea e vorba!

gdtoma a scris:... eşti liber să faci tot ce-ţi trece prin bibilică. Doar eşti jupănu', nu?
Pentru nerespectarea continuată a regulamentului, în ciuda avertismentului primit, eşti suspendat 3 zile!
3 - Respectaţi-vă interlocutorii. Limbajul obscen sau ostil, atacuri personale directe sau aluzive, sunt complet interzise.

Administrator
Administrator
Administrator

Mesaje : 51
Puncte : 244
Data de inscriere : 30/09/2012

Vezi profilul utilizatorului http://cunoastere.wikiforum.ro/portal

Sus In jos

Re: Invenţie

Mesaj Scris de gdtoma la data de Dum Aug 07, 2016 8:50 pm


gdtoma
User
User

Mesaje : 5
Puncte : 7
Data de inscriere : 21/06/2016

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Invenţie

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum